La strans de fan
1. Sa mergem amandoi la strans de fan
Si soarele sa ne luceasca-n coasa
Din cand in cand in urma sa-ti raman
Ca sa te vad aprinsa si frumoasa.
Pe fondul verde sa te decupez
Un fel de nimfa cu picioare brune
Si-n patima magneticei amiezi
Eu sa imbratisez ce nu pot spune.
2. Acolo unde nu mai e cuvant
Si sangele incepe brusc sa fiarba
Sa cad asupra ta ca trunchiul frant
Si-n dragoste sa ne imbracam in iarba.
Si sa mirosi a soare si trifoi
Si sa te-ntorci in paza umbrei mele
Si sa simtim tot cerul peste noi
Si gargarite clinchetind pe piele.
3. Si lenes scuturandu-ne de fan
Sa trancanim un soi de amanunte
Din cele ce pe buze mai raman
Cand se arata ploaia dinspre munte.
Si sa uitam si noi intr-adevar
Din forma noastra peste clai ramasa
Iar tu sa-ti aranjezi zburlitul par
Privindu-te in luciul bland de coasa.


















versurile sunt ale lui Adrian Paunescu iar melodia daca nu ma insel a lui Dragos de la Condorul Brasov. Are cantecelul asta si el vreo 20 de ani, e de prin 86/87. O tempora….
Introduceti comentariul :