Precipitaţiile, vântul, ceaţa şi alte fenomene atmosferice au o mare importanţă în organizarea şi programarea unei excursii pe munte. Procesele de condensare şi sublimare a vaporilor de apă sunt procesele fundamentale care duc la formarea diverselor forme de nori, a ceţurilor şi precipitaţiilor.Condensarea este procesul prin care apa din stare gazoasă trece în stare  lichidă, iar sublimarea este procesul prin care apa din stare gazoasă (de vapori), trece direct în stare solidă (gheaţă).

•  culoare albastră strălucitoare, structură filamentoasă ( forme de şuvite, vertebre, fulgi)
•  se deosebesc de cei din etajul mijlociu prin grosimea mică, transparentă, cu structura filamentoasă clar pronunţată
•  prevestesc schimbarea de vreme, sunt mesageri ai timpului ploios

•  spre deosebire de cirrus, au structura ondulată sau în formă de smocuri, grămezi dispuse în şiruri
•  prevestesc inrăutaţirea vremii

•  au forma de pânză continuă, fiind relativ transparenţi, omogeni şi compacţi
•  prevăd schimbarea vremii

B) Etajul mijlociu, dezvoltat între 2 si 7 km
ALTOCUMULUS

• culoare cenuşiu deschisă, se prezintă sub forma de valuri, bulgări sau plăci despărţite prin sparturi prin care se vede cerul
• se deosebesc de cirrus prin desimea şi dimensiunile relativ mai mari ale elementelor componente, prin relieful lor variabil
• de stratocumulus se deosbesc prin înălţimea şi transluciditatea mai mare

ALTOSTRATUS

• aspect de pânză continuă omogenă, cenuşiu albăstruie, care acoperă treptat tot cerul ( ecranând soarele mult mai bine decât cirrostratus)
• produc precipitaţii slabe, mai ales iarna
• prevestesc schimbarea vremii ( invazie de aer rece, care produce furtuni)
• se deosebesc de nimbostratus prin densitatea mai mică şi plafonarea mai mare

C) Etajul inferior se întinde la câteva zeci (sute) de metri pâna la 2 km
STRATUS

• norii cei mai de jos, cenuşii (se aseamănă cu ceaţă inaltă)
• acoperă, în general, întreaga bolta cerească; soarele şi luna nu se văd
• nu au niciodată precipitaţii însemnate (din ei ploua mărunt sau burniţează, iar în cursul iernii cade ninsoare slabă)

STRATOCUMULUS

• au aspectul unor pături groase sau sunt dispuşi în grămezi, ori în rulouri, fie de culoare albicioasă, când sunt în calea razelor soarelui, fie sumbrii şi opaci, când acoperă discul sau strălucitor
• câteodată au aspectul unor plăci sau al unor imenşi bolovani de râu
• rar dau precipitaţii slabe de scurtă durată
• de altocumulus se deosebesc prin dimensiunile componentelor şi înălţimea inferioară
• de nimbostratus se deosebesc prin structura ondulată şi lipsa precipitaţiilor, iar faţă de stratus prin înălţimea mai mare şi structura clar proeminentă

NIMBOSTRATUS

• formează un strat amorf de culoare cenuşie-sumbră, ce intunecă strălucirea soarelui
• după cum îi trădeaza şi numele (‘nimbus’=ploios), aceşti nori dau precipitaţii sub formă de ploaie sau ninsoare, care, uneori, poate dura zile în şir

D) Nori cu dezvoltare verticală, au baza în etajul inferior şi vârful în cel superior
CUMULUS

• nori groşi cu baza orizontală cenuşie sau albăstruie şi vârful albicios
• apar izolaţi sau în salbe cu bazele aflate la acelaşi nivel cu marginea norului, mai luminate decât centrul

CUMULONIMBUS

• nori groşi, de culoare închisă la bază şi albi la vârf, înălţându-se ca nişte mase enorme în formă de munţi cu vârful fibros
• acoperă, în general, cerul complet
• din ei cad precipitaţii sub formă de averse, însoţite adesea de descărcări elctrice, vijelii şi căderi de grindină

E) Nori orografici

• categorie aparte de nori ce apar pe crestele munţilor sub formă de “căciulă de nori”, care prevestesc timpul ploios  sau “steaguri de nori”, uneori aducând ploaie