Există oare legi ale muntelui pe care omul trebuie să le respecte? Toţi cei care sunt cu adevărat montaniarzi răspund afirmativ la o astfel de întrebare. De câte ori cineva păţeşte un necaz în zona împărăţiei alpine a Carpaţilor, oamenii locului sau turiştii cu mare experienţă spun cu durere în glas, dar concis ca o sentinţă dură: “s-a încălcat legea muntelui!”
Aceste legi ale muntelui, nu omul le-a elaborat, ci muntele i le-a impus. Aceste legi formează o învăţătură, un fel de cod al comportării corecte în împărăţia de piatră a înălţimilor, care s-a decantat din experienţa nenumăratelor generaţii de oameni care au urcat mereu pe munte; aceste legi, necuprinse în decrete sau normative scrise, se transmit de la cel bătrân la cel tânăr, de la cel cu mare experienţă la ucenic. Legile acestea se pot învăţa, doar acolo, pe munte, iubind cu adevarat natura şi semenii noştri, respectându-i şi ocrotindu-i. Ele sunt a.b.c.-ul educaţiei turistice căci te învaţă nu numai cum să te îmbraci şi să te încalţi ca să nu te doboare gerul sau ploaia, dar cum să dai bună-ziua unui om întâlnit pe o potecă din pustiul muntelui, chiar dacă nu-l cunoşti; cum să-ţi ajuti tovarăşul de drum la nevoie cu preţul propriei vieţi, cum să ocroteşti plantele şi animalele Carpaţilor sau cum să te comporţi civilizat într-o cabană.
Cel care ştie aceste legi, şi le respectă cu sfinţenie, nu va fi niciodata o victima a muntelui, ci doar un cuceritor al acestuia, se va bucura din plin de fiecare zi petrecută pe crestele Carpaţilor.

Cele zece porunci ale turismului pe munte

1. Sã nu întreprinzi o ascensiune ce-ţi depãşeşte puterile. Tu trebuie sã învingi muntele nu el pe tine.
2. Sã pregãteşti cu de-amanuntul orice excursie fie că vei merge singur, cu prietenii sau cu ghizii. Sã nu uiţi cã munţii sunt bogaţi în primejdii; cu prudenţã, inteligenţã, spirit de prevedere le poţi învinge.
3. Să nu iuţi în munţi cã eşti o fiinţă civilizată. Bucuria şi puterea nu se confundã cu mitocănia, brutalitatea şi grosolãnia.
4. Sã nu profanezi peisajul pe care-l strãbaţi şi sã nu “împodobeşti” Natura cu cioburi de sticlã, hârtiuţe, cutii de conserve şi alte rãmãşiţe.
5. Fii bun camarad! Dacã eşti conducãtor, evitã să fii autoritar şi încãpãţânat, încrezut sau îngâmfat.
6. Respectã cabana tot aşa cum iţi respecţi propria ta casa. Ea ţi-a iesiţ în drum ca sã te apere. Nu o transforma în local de noapte, n-o pângãri!
7. Nu fura! Nu fura altora nici liniştea, nici singurãtatea ce-o cautã, nici perspectiva. Nu fura nici florile, pe care Natura le-a creat pentru toatã lumea. Să vezi în munte un paradis în care te-ai aşezat ca un nou Adam; ajută-l sã-şi pãstreze originalitatea şi sfinţenia.
8. Nu minţi, nu exagera, nu fi lãudăros! Chiar şi ascensiunea cea mai dificilã este puţin lucru faţã de alte realizări omeneşti. Respectã oamenii şi locurile, aminteşte-ţi mereu că nu eşti decât un oaspete trecător pe acele meleaguri.
9. Aparã onoarea asociaţiei tale şi nu numai a aceleia a cărei insignă o porţi, ci şi a acelei mari comunităţi care ţi-a făcut accesibilă lumea munţilor şi care serveşte o mare idee, nu numai confortul tău.
10. Nu profana munţii prin mania recordurilor. Înţelege-le sufletul!