Info club : Program evenimente 2015 | Contact | Membri | Ture | Actiunea Serbanei | Statut | Intrebari frecvente | Autentificare | Inregistrare
Ghid montan : Carpatii Meridionali : Muntii Cindrel > Cabane > Trasee | Muntii Lotrului > Cabane > Trasee | Muntii Fagaras > Cabane > Trasee
Alte informatii: Galerie Foto | Stiri | Caiet de cantece | Magazine echipament montan | Statiuni montane | Rezervatii Naturale | Sfaturi pentru turisti
2% pentru Amicii Muntilor

Home » Meteorologie aplicata

Meteorologie aplicata

[27 iun. 2006 | Nici un comentariu | 25.697 vizualizari]

Orice iesire în natura presupune evadarea din cotidianul activitatilor zilnice, unde civilizatia informationala ne toceste simturile, oferindu-ne pe tava tot bazarul ei de bizarerii, care nu va stavili niciodata setea de cunoastere a omului.
Reusita unei drumetii sau ^ unei expeditii- depinde în mare masura de stapânirea unor cunostirite cu aplicativitate practica imediata, care sa raspunda nevoilor de orientare, hrana si adapostire. Cum va fi vremea mâine? La 1.400 m altitudine, pe podis sau câmpie, televizorul cu prognoza meteo nu ne mai este la îndemâna. Trebuie sa te descurci, trebuie sa dai o prognoza cât mai exacta, pentru ca de evolutia vremii depinde activitatea zilnica, realizarea scopurilor propuse.
Nu este asa de greu cum pare la prima vedere. Fenomenele meteo, datorita ritmului rapid în care se deruleaza, pot fi prognozate. Exercitiul sustinut si observarea atenta a evolutiei fenomenelor meteorologice va vor duce în timp scurt la întelegerea acestora si prognozarea lor.

1. Observarea norilor

O prognoza meteo, poate fi abordata; în mai multe feluri. De cele mai multe ori nu veti dispune de instrumentele unei statii meteorologice si de cunostintele necesare unui meteorolog profesionist.
Norii ofera informatii valoroase cu privire la derularea fenomenelor meteorologice. Cunoasterea tipurilor de nori, a vitezei si sensului miscarii lor, ,în corelatie cu alte informatii referitoare la temperatura, eventual presiune, este un instrument suficient de exact pentru alcatuirea unei prognoze meteo pe timp scurt.
Ea poate fi elaborata daca se pleaca de la informatiile unui buletin meteo oficial, observându-se în practica doar particularitatile zonale ale evolutiei vremii.
Norii se vor observa, fie în regimul diurn, fie în momentele de crepuscul la rasarit sau apus; chiar si regimul nocturn de evolutie a norilor ofera informatii pretioase de prognoza.
în timpul unei zile, nebulozitatea are valori maxime în primele ore ale diminetii si dupa amiaza. Rasaritul soarelui si apusul lui pot determina aparitia sau disparitia anumitor tipuri de nori (nori de radiatie) a caror evolutie depinde exclusiv de radiatia termica (racirea sau încalzirea aerului spre noapte sau în zori).

2. Clasificarea norilor

O prima clasificare a norilor ne ajuta sa întelegem cele trei forme de baza sub care se prezinta:
– tipul cumulus: nori sub forma de gramezi izolate, bine individualizate, cu sau fara contur precis;
– tipul stratus: nori cu aspect de pânza continua;
– tipul stratocumulus: gramezi compacte, sudate cu aspect de valuri.
Acestea sunt formele de baza pe care le vom întâlni în clasificarea urmatoare a norilor dupa înaltime. Conform acesteia, norii sunt dispusi pe trei etaje de înaltime: .
1. norii superiori: cirrus, cirrostratus, drrocumulus  – plafon 5 – 10 km;
2. norii mijlocii; altostratus, altocumulus – plafon 2 – 5 km; 
3. norii inferiori: stratocumulus, stratus, nimbostratus – plafon 0 – 2 km;
4. norii de convectie verticala;

3. Aspecte generale
(varietatile si speciile sunt detaliate în anexa 1)

? Norii superiori.
Sunt fini, laminari, filamentosi; luna, soarele, cerul înstelat se vad bine prin ei; sunt albi cu straluciri sidefate; la rasarit si apus culorile lor evolueaza de la galben – rosiatic, la cenusiu.
Cirrus (Ci) = bucla de par.
Cirrostratus (Cs) = au aspect de pânza noroasa transpa¬renta, albicioasa; (specia nebulosus are aspect nebular fara detalii).
Cirrocumulus (Cc) = sunt nori albi fara umbre proprii cu aspectul unei plaje de nisip, elementele sunt foarte fine, sub 1°, deosebindu-se astfel de altocumulus (norii cirrocumulus lenticularis se prezinta ca lentile noroase irizate fin de lumina soarelui, cu transluciditate marita).
Norii cirrus mai sunt numiti si fruntea frontului cald.
? Norii mijlocii (anexa 2)
Prezinta culori de la alb stralucitor la cenusiu închis, trecând prin game de griuri cu albastru. Uneori sunt translucizi, alteori întunecati si cu relief (translucidus opacus).
Altostratus (As) acopera uneori ca o pânza cerul, mai densi decât Cs, adeseori au culoare albastruie, daca nu este translucid perlata. Are o structura-fibroasa care poate prezenta benzi paralele mai închise la culoare;’luna si soarele se vad ca printr-un geam mat.
Altocumulus (Ac) se prezinta sub multe specii si varietati: lamele, gramajoare mici sudate între ele ca la mozaic, în grupuri sau siruri, rulouri (vezi anexa 2).
Prin Ac subtiri se vede uneori lumina soarelui si a lunii, dar difuz si fara contur; la crepuscul se, coloreaza pâna la rosu-visiniu. Se poate, deasemenea, deosebi/Ac de stratocumulus (Sc) prin masurarea elementelor noroase, în acest caz ele fiind sub 5°.
Ac lenticularis- anunta invazia de aer rece la înaltime; produc fenomenul de coroana în dreptul soarelui sau a lunii.
Ac orografici sunt bancuri de nori lenticulari luminosi cu o structura foliata pe alocuri.
? Norii inferiori {anexa 3)
Se prezinta de obicei compacti, de culoare cenusie. Au o mare densitate a elementelor noroase; prezentând omogenitate si elemente mai mari.
Norii stratocumulus (Sc) pot aparea sub forma de pânza dar si gramezi, suluri sau rulouri, dimensiunile elementelor fiind mai mari de 5°. Iarna acopera cerul zile întregi. Pot prezenta culori de la alb-perlucid, albastru-cenusiu, cenusiu.
Norii stratus (St) dau vremii aspect cetos (mai sunt numiti si ceata înalta). Ca si norii nimbostratus (Ns) culoarea este cenusiu închis.
Baza norilor Ns este destramata, fiind formata din precipitatii. Aspectul este amorf cu tendinte de destramare.
? Norii de ascensiune verticala
în perioadele calde, convectia termica da nastere norilor cumuliformi. Norii cumulus sunt perlati, seamana cu vata. Se deplaseaza în gramezi izolate sau siruri. Când insolatia termica este puternica sau în liniile frontului rece de ordinul II, norii cumulus suporta o ascensiune verticala puternica, de la cumulus congestus la cumulonimbus (CNb). Acestia produc oraje, ploi în aversa, grindina. Viteza de deplasare este mare, CNb putând sa se dezvolte pâna la 10 km „prin înmugurire”, baza întunecându-se, vârful devenind cirriform.   
Aceasta este pe scurt o descriere a familiilor de nori. Anexele dezvolta si precizeaza caracteristicile norilor, varietatile si speciile, semnele distinctive, înaltimea la care evolueaza, grosimea lor, precum si precipitatiile, pe fiecare gen în parte. Ele constituie ghidul de nelipsit în învatarea genurilor de nori, alaturi de fotografii. Dar numai un exercitiu permanent poate ajuta în folosirea cunostintelor despre nori la elaborarea unei prognoze.

CUM VA FI VREMEA MÂINE ?

Prognoza meteo este rezultatul sintezei unui numar mare de informatii care, pe baza experientei anterioare si a progresului tehnologic în domeniu, duc la prevederea evolutiei vremii pe intervale mai scurte sau mai lungi de timp. Nu vom intra în amanuntele elaborarii prognozei meteo la nivel de statie meteorologica unde exista instrumente specifice, precum si o legatura permanenta cu alte statii meteo, care la rândul lor din informatiile preluate din alte puncte de observare anunta asupra evolutiei curentilor de aer, fronturilor atmosferice, directiei de deplasare si fenomenelor ce le produc etc.
O prognoza pe timp scurt o putem face folosind câteva cunostinte despre curentii de aer si fenomenele produse de ei, care au un anumit grad de repetabilitate, ce poate fi prevazut prin anumite semne specifice. Acestea vor fi puse în legatura cu alte informatii din natura ce privesc comportamentul faunei si florei, mai sensibile la schimbarile de presiune, umiditate si temperatura care însotesc fenomenele meteorologice, în comparatie cu omul.

CURENTII DE AER, CICLONI, FRONTURI ATMOSFERICE.

Vremea, în întelesul cel mai strict, înseamna complexul fenomenelor naturale ce au loc în atmosfera joasa si sunt produse de miscarea curentilor de aer cu diferite caracteristici de presiune, umiditate si temperatura.
Asupra zonei temperate, în timpul anului îsi fac simtita influenta câteva mase de aer cu anumite proprietati:
?   aerul continental:   vara, acesta aduce temperaturi ridicate si umiditate scazuta, iar iarna temperaturi scazute si umiditate, ceata;
? aerul maritim: vara – nebulozitate, umiditate crescuta  temperaturi   variabile;   iarna   aceleasi   caracteristici   de nebulozitate si umiditate, dar temperaturi ridicate;
? aerul tropical: care vara produce instabilitate atmos¬ferica, iar iarna încalzirea vremii.
Este bine sa cunoastem de la un buletin meteo tipul masei de aer care actioneaza supra zonei est-europene si abia apoi vom porni în observarea directa, pentru a face o prognoza. Aceasta informatie este de mare ajutor în activitatea de prevedere.

Ciclonii si anticiclonii
Pentru a ne face o viziune completa asupra originii fenomenelor meteo trebuie sa stim cine misca masele de aer dintr-un loc în altul. Astfel, o masa de aer care se încalzeste începe sa se dilate, presiunea ei scade, iar temperatura creste. O masa de aer care se raceste va avea parte de o crestere a presiunii si de o scadere a temperaturii.
Asa iau nastere câmpurile barice care încep sa se deplaseze, antrenând masele de aer. Acestia sunt ciclonii si anticiclonii; cunoasterea fenomenelor ce-i însotesc este vitala pentru o prognoza meteo corecta.

?  Ciclonii (Plansa 1)
Sunt mase de aer antrenate în miscari turbionare de vârtej. Privind o fotografie meteo de satelit sunt usor de observat ciclonii. Norii se vad asemenea unor vârtejuri albe. Aceste zone migratoare au diametru de 2.500-3.000 km. Apar în familii sau serii, deplasându-se în general de la vest la est cu o medie de 20-30 km/ora, dar uneori cu 80-100 km/ora.
Ciclonul mobil se formeaza atunci când o „limba” de aer tropical patrunde spre nord în regiunile ocupate de aerul rece. Deci un ciclon va avea un sector cald si unul rece, acestia producând fenomene diferite.
Interactiunea dintre cele doua mase de aer va da nastere unui front cald si unui front rece – în partea posterioara a frontului cald. Liniile celor doua fronturi se întâlnesc în punctul de convergenta al celor doua mase de aer, care este si centrul barometric, un centru numit depresiune barometrica, datorita presiunii scazute. Pe harti acesta este notat cu litera D.
Vom analiza doua zone: cea de la sud si cea de la nord de punctul de convergenta (Plansa 3). La sud de punctul de convergenta, apropierea frontului cald este precedata de vânt de la sud-est, apoi din sud. Apar norii frontului cald si zona de precipitatii linistita a nimbostratusilor. Presiunea scade continuu si lent iar temperatura creste. Dupa trecerea frontului, precipitatiile înceteaza, cerul se însenineaza partial sau total.
în sezonul rece, trecerea frontului cald aduce ceata si nori stratiformi cu burnita, în partea centrala a ciclonului.
Dupa sectorul frontului cald vin norii frontului rece de ordinul II. Dupa trecerea frontului, vântul devine vijelios si în rafale si îsi schimba brusc directia la aproape 180° batând din vest si nord-vest. Timpul devine senin si iarna este rece. Vara aceasta masa de aer din spatele frontului rece devine si ea instabila, formând nori de conventie din care cad precipitatii izolate de scurta durata. Noaptea, în schimb, se însenineaza.
In punctul situat la nord de punctul de convergenta, aerul este rece. Aerul cald apare aici la altitudini mari provenind din sud si se încalzeste treptat. Presiunea scade la început, apoi creste lent. încet se instaleaza sistemul noros al frontului cald, cu precipitatii din nimbostratus.

? Anticiclonii
între ciclonii mobili se instaleaza si anticiclonii mobili. Anticiclonii sunt câmpuri barice cu presiune ridicata, de mare extensie spatiala. Presiunea descreste de la centru spre margini.
Curentii de aer sunt descendenti, aerul se încalzeste si se comprima, scade umezeala, si conditiile sunt nefavorabile condensarii si formarii norilor. Timpul este senin, frumos cu evolutie uniforma, temperaturi de 35°, canicula.
Sunt si exceptii când în anticiclon poate aparea ceata, norii stratiformi si, mai rar, precipitatii. în perioada rece, anticiclonul aduce nopti de – 30°.

?   Fronturile atmosferice (Plansa 2 si 4)
Pe linia de separatie a celor doua mase de aer apar frontu¬rile atmosferice, care sunt manifestari complexe a fenomenelor de evaporare-condensare, ce strabat spatiul împreuna cu formatiuni noroase specifice si însotite de vânturi. Cunoasterea tipului de front atmosferic ce evolueaza în zona de prognoza este nucleul prognozei meteo pentru observatorul amator.
Sunt trei tipuri de fronturi atmosferice:
” Cald   (Plansa 4)
” rece (I, II)      (Plansa 4)
” oclus  (Plansa 4)
Fiecare front prezinta sisteme noroase specifice, manifestari deosebite; evolutiile diferite care apar la acelasi tip de front tinând de orografie (formele de relief), insolatia scoartei terestre, conditiile climaterice specifice unor zone etc.
Dar, de regula, succesiunea formatiunilor noroase si a precipitatiilor este aceeasi, ceea ce ne permite prevederea vremii.

1. Frontul cald

Elementele frontului cald:
> îi sunt caracteristici norii stratiformi din toate familiile;
> linia frontului – între masa calda si masa rece este o zona de separatie de 10-30 km {zona frontala calda);
> panta frontului care formeaza un unghi de 1-10° cu solul;  aceasta panta este rezultatul alunecarii aerului cald mai usor peste aerul rece mai greu;
> stratul noros, lat de câteva sute de km în fata zonei frontale;
> lungimea frontului  care  masoara  de   la  câteva  sute  la 1.200 km.
La aparitia frontului cald, presiunea scade lent si uniform. Vara, temperatura scade în timpul zilei iar noaptea creste. Iarna, temperatura creste si cad ninsori, lapovita si ploi.
Vântul se intensifica de la 1-3 km/h la 10-13 km/h si bate dinspre sud-est. Odata cu înaintarea frontului, vântul se roteste în sensul acelor de ceasornic. Dupa trecerea frontului, vântul bate în rafale dinspre sud-vest.

Succesiunea elementelor frontului cald

într-o dimineata de vara:
1. apar norii cirrus;
2. treptat norii devin mai compacti si alburii (Cs) 500-600m;
3. spre amiaza cerul se acopera cu o pânza uniforma alba prin care soarele abia se zareste As translucidus, As opacus;
4. norii coboara (500-600 m), devin cenusii (Ns); îsi face aparitia ploaia linistita; iarna, ninsoare linistita.
Norii cirrus prevestesc venirea frontului cald. îi gasim la 700-800 km în fata frontului; daca sunt C uncinus, furtuna este iminenta.
în mijlocul frontului precipitatiile scad, vântul îsi mareste intensitatea. Iarna, zona de mijloc a frontului aduce burnita. Latimea zonei de precipitatii este de 300-400 km; iarna mai mare decât vara.
O data cu trecerea frontului si schimbarea directiei vântului, sistemul se destrama. Scaderea presiunii înceteaza, cerul se însenineaza noaptea si dimineata; la amiaza apar Cu humilis de timp frumos. Daca masa de aer cald este umed-instabila în urma frontului cald pot cadea ploi izolate sub forma de averse; daca aerul este uscat la sol, frontul nu da precipitatii.
Asa cum am observat la structura unui ciclon, in urma unui front cald apare frontul rece, de obicei la o distant de 1-2 zile de fenomenele finale ale frontului cald.
In munti, evolutia frontului cald este putin diferita. Daca vine de la apus, pe versantii vestici va ploua, iar pe versantul estic frontul se va dispersa. Norii acopera portiuni mici de cer dupa trecerea frontului, soarele straluceste. Dar vremea nu tine mult; poate aparea frontul rece.

2. Frontul rece

Aerul rece, aflat in spatele frontului cald, se deplaseaza repede, ajungand din urma aerul cald. La zona de contact aerul rece mai dens obliga aerul cald se se înalte brusc. In fata aerului rece care se rostogoleste ca un sul pe sub aerul cald se formeaza stratul de CNb. Panta liniei frontului fund mai abrupt, sileste norii sa evolueze rapid pe verticals.
Temperatura scade la 10-15°, presiunea scade; norii Cu evolueaza in Cu congestus, care înmuguresc si se dezvolta. Culorile, de la alb, se transforms in cenusiu-plumburiu, vinetiu. Ajungand in zona norilor cirrus, varfurile CNb devin neclare, rasfirandu-se in norii cirrus. Din forma de conopida, norul devine nicovala – apar vestitorii frontului rece de gradul 1, Se destramati.
Precipitatiile cad chiar din fata liniei frontului. In spatele frontului, unde înclinarea este mai mica, alunecarea aerului cald este mai lenta, se formeaza nori stratiformi, incepand cu Ns, din care cad ploi generate si continui. In spatele acestora vin norii As si Cs. Zona de precipitatii este îngusta, 100-150 km, apoi vremea se linisteste si presiunea creste, mentinandu-se la o valoare mai ridicata decat inainte de trecerea frontului.

3. Frontul rece de ordinul II

La o viteza de deplasare mare a aerului, convectia este intensa, datorita pantei foarte abrupte. Se formeaza CNb puternici care produc averse însotite de descarcari electrice. Vântul bate puternic si în rafale; zona de precipitatii este de 10-20 km.
Vestitorii frontului rece de ordinul II sunt norii As care se transforma în Ac lenticularis care tradeaza invazia de aer rece la înaltime. La 200 km înaintea frontului prevestesc aparitia sa cu 2-6 ore înainte.
Frontul rece de ordinul II secundar poate aparea dupa frontul rece I daca, la fel ca la frontul cald, masa de aer din urma frontului este instabila.

4. Frontul oclus

Când se întâlnesc doua fronturi, unul cald si unul rece, avem o ocluziune – fronturile se contopesc. Aspectul vremii este închis, norii acopera tot cerul cu forme si înaltimi variate. Frontul oclus tine vremea închisa multe zile toamna si iarna. Frontul oclus arata „moartea” celor doua fronturi anterioare -„consumarea” acestora.

Sinteza

Iata ce trebuie retinut ca puncte esentiale:
> frontul rece urmeaza frontului cald, acestea fiind parti componente ale unui ciclon;
> vremea în ciclon este instabila – în anticiclon este stabila;
> norii Cirrus prevestesc apropierea frontului cald;
> frontul cald: precipitatii de peste 12-16 ore;
> trecerea frontului cald nu înseamna linistirea vremii – urmeaza evolutia unui front rece;
> pe un teritoriu cu aer uscat, frontul cald nu lasa precipitatii; vântul se roteste în directia acelor de ceasornic pe parcursul evolutiei frontului atmosferic;
> frontul rece este prevestit de norii CNb cu sau fara descarcari electrice;
> front rece: ploi în averse;
 > în fronturile ocluse vremea este instabila pentru mai mult timp.
Elementele de prognoza meteo pentru observatorii amatori
Prevederea vremii nu este un lucru asa de dificil cum pare la prima vedere. Doar ca presupune o observare atenta si permanenta a cerului. încetul cu încetul te transformi într-un observator al cerului si al fenomenelor ce se petrec în atmosfera.
Din experienta observatorilor de meteori, bibliografia studiata, experienta personala si a altor observatori ai cerului, s-au selectat câteva elemente de prognoza, care va vor ajuta numai daca le veti asocia si cu alte semne observate în natura.
Vremea devine instabila daca:
1) apare coroana sau hallo în jurul soarelui si a Lunii : fenomene ce au loc în Cs, Cc chiar în Ac, prevestind înrautatirea vremii în 48-72 ore;
2) norii Cirrus, toamna si iarna aduc precipitatii în maxim 48 ore; daca viteza lor de deplasare este mare, în câteva ore cerul se acopera deja cu nori stratiformi;
3) Ac castellanus anunta ploaie intensa si furtuna;
4) în faptul diminetii apar nori albiciosi si dezlânati, fara mar¬gini precise, acoperind treptat cerul (Sc translucidus perlucidus) -sunt nori ce vestesc un front rece din partea posterioara a unui ciclon;
5) soarele rasare într-o vâlvataie aramie, cu dungi rosii visinii,  iar ceata cuprinde crestele muntilor;
6) vântul se înteteste la munte, spre creasta, de la N, NV si apar nori haotici cu înaltimi diferite – urmeaza viscol;
7) ploaia a încetat, dar norii se mentin, iar sub ei apar Ns întunecati ce merg în sens contrar; înseamna ca ploaia începe în 1-2 ore;
8) continua sa ploua în averse;
9) bancuri de ceata stau agatate de creasta;
10) soarele apune în vâlvataie de culori – vremea se strica în cursul diminetii;
11) vântul bate de la N-V tare, iar nori amenintatori continua pe cer;
12) luna rasare palida dupa Ac lenticularis – vremea va ploua a doua zi.
13) transparenta nocturna este foarte mare;
14) claritatea acustica dupa apus este la distanta mare;
15) apare roua dupa o perioada îndelungata de seceta – seapropie ploaia;
16) vântul linistit se intensifica brusc si-si schimba directia – se apropie o depresiune atmosferica;

Vremea este buna sau se amelioreaza daca:
1) noaptea, vântul este slab si nebulozitatea mica;
2) apare roua, în toate cazurile, cu exceptia celor discutate mai sus;
3) aerul rece invadeaza solul rece;
4) rasaritul este portocaliu;
5) vântul este slab si adie spre coama muntilor;
6) diminetile sunt racoroase cu vânt slab, fara directie precisa, iar cerul este senin;
7) vântul bate puternic de la sud – 2-3 zile timp bun; 
8) soarele este galben-portocaliu la apus.

Semne ce prevestesc schimbarea vremii în natura

Flora si fauna poseda subtila calitate de a reactiona la schimbarile din mediu. Plantele, animalele si insectele sunt mai sensibile decât omul la schimbarile de presiune, umiditate si chiar temperatura. Reactia lor anticipeaza fenomenele meteorologice mai importante. De aceea, este bine ca în observatiile noastre sa tinem cont de acestea. De foarte multe ori reactiile lumii vii sunt mai sigure pentru elaborarea prognozei imediate decât repartitia norilor pe cer, de exemplu.
Solutia cea mai buna este sa combinam informatiile rezultate din observarea gerului cu cele obtinute prin studierea comportamentului vietuitoarelor, când aceasta este posibila. înrautatirea vremii este anticipata astfel:
> agitatia albinelor;
> rândunelele zboara razant cu solul;
> vrabiile se scalda în praf;
> pestii sar din apa;
> broastele oracaie si devin agitate;
> zborul agitat al ciorilor;
> vulturul zboara în picaj;
> serpii si sopârlele se ascund în crapaturi de stânci;
> praful pe sosea este umed;
>   câinii parasesc turma îndreptându-se spre colibele stânii;
> scânteiuta de munte se pleaca;
> macrisul iepuresc (oxalis acetosella) îsi închide corola si frunzele ca trifoiul;
> luceafarul (scorzonera rosea) îsi strânge banutul trandafiriu;
 Plantele si animalele anunta schimbari în fenomenele meteorolo¬gice pentru urmatoarele 12-18 ore, chiar si pentru intervale de 2-6 ore
> Vremea se amelioreaza sau se mentine frumoasa daca:
> liliecii zboara pâna târziu în noapte;
> vulturul zboara planat;
> insectele zboara vioi;
> greierii târâie îndelung, mult dupa miezul noptii;
> paianjenii tes pânza mare si deasa;
> pestii si broastele ramân mult pe fundul apei;
> cocosul cânta în noptile geroase mai devreme – vremea seîncalzeste.

Cum elaboram o prognoza meteo ?

Pentru a putea fi de folos grupului cu care iesim în expeditii sau drumetii si pentru reusita activitatilor a caror realizare depinde de vreme, este nevoie de un antrenament permanent, pâna când vor intra în obisnuinta anumite deprinderi cum ar fi:
-consultarea buletinului meteo oficial;
-observarea atenta a circulatiei norilor, temperaturii aerului si directiei vântului;
-daca este posibil, observarea semnelor din natura;
-notarea unor particularitati în evolutia vremii.
Pentru a elabora prognoza meteo trebuie sa ne obisnuim sa nu facem interpretari excesive. Este bine de stiut ca fenomenele meteo au particularitati chiar zonale, ca prognoza noastra nu ia în calcul toate datele problemei. O metoda generala, pe care fiecare si-o poate perfectiona sau care sa constituie punct de plecare în elaborarea alteia mai bune, ar putea fi:
– consultarea unor harti sinoptice sau fotografii de satelit, alaturi de prognoza meteo oficiala, pe perioada de prognoza. Doua sunt avantajele acestui prim pas:
1. în pri mul rând avem un punct de plecare pentru a face prognoza meteo – harta ne înfatiseaza negru pe alb evolutia fronturilor atmosferice, ceea ce este foarte important de stiut;
2. al doilea avantaj apare la învatarea caracteristicilor principale ale fronturilor atmosferice: cunoscând ce zona frontala evolueaza, îi putem cunoaste elementele de baza si-i putem observa evolutia.

– observarea sistemului noros ce traverseaza zona, consultarea chiar a unui barometru; un barometru ne va informa asupra aparitiei unei zone depresionare sau mentinerea vremii frumoase prin schimbari nesemnificative a valorilor presiunii;
– directia vântului ne va indica pozitia unui front atmosferic;
– este bine ca începatorul sa întocmeasca o fisa de observatii si tinând cont de viteza de deplasare a norilor, de viteza vântului, sa noteze timpul scurs între aparitia norilor Cirrus si zona de ploi, sau între alte elemente ce semnalizeaza schimbari ale vremii si producerea acestor evenimente.

Prognoza trebuie sa cuprinda obligatoriu:
> evolutia temperaturii;
> evolutia precipitatiilor;
> semnalizarea evenimentelor de risc: polei, viscol, caderimasive de apa, pâcla etc.
La trecerea frontului rece II este bine sa tinem cont de urma¬toarele evenimente:
 > sa propunem adapostirea, daca suntem în loc deschis si în grup, chiar la aparitia primelor semne de înrautatire a vremii. Se stie ca frontul rece II are o evolutie rapida în maxim 3-4 ore, el descarcându-si cohorta de fulgere si ploaie asupra noastra;
 >  în acest caz, adapostirea trebuie sa întruneasca anumite conditii:
=> sa se faca la un metru de peretii verticali;
=> este de preferat grohotisul, solului umed;
=> pozitia cea mai buna este „ghemuit cu genunchii la piept”, asezat pe un rucsac;
=> arborii „preferati” de trasnet sunt: bradul, stejarul, plopul, ulmul.

Glosar de termeni latini pentru varietati principale de nori si  detalii accidentale

Varietati principale:
Cumulus = parte superioara rotunjita ca la norii cumulus (întâlnita de la Ci la St).
Stratiformis = aspect de strat, fara detalii.
Undulatus = elemente alungite, paralele asemenea valurilor
Radiatus = benzi paralele care par a converge la orizont (la norii superiori si mijlocii).
Castellanus = mase cumuliforme în siruri cu baza orizontala, comuna si creneluri în partea superioara.
Flocus = nori mici, tip Cu, cu margini, mai mult sau mai putin, destramate.
Lenticularis = forma alungita, asemenea unei tigari de foi sau a unei lentile convexe privita din lateral.
Fractus = fâsii de nor sfâsiate (la norii mijlocii si inferiori).
Opacus = nori prin care lumina Soarelui si a Lunii se vede foarte slab sau deloc.
Translucidus = nori prin care lumina Soarelui si a Lunii se poate observa cu claritate pâna când capata aspectul unei imagini prin geamul mat (vezi norii As).

Detalii accidentale:
Virga = trene sau cozi descendente la As, Ac, Ns.
Mamma = contururi rotunjite de mamela la baza unor tipuri de nori: Sc, CNb, As, rare si putin stabile, ce apar în timpul furtunilor.
Incus = nicovala, asemenea CNb.
Arcus = aspect rotunjit în ascensiune verticala a norilor CNb la orizont.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 10.0/10 (2 votes cast)
Meteorologie aplicata, 10.0 out of 10 based on 2 ratings

Introduceti comentariul :

Trebuie sa fiti autentificat pentru a introduce un comentariu.