Info club : Program evenimente 2015 | Contact | Membri | Ture | Actiunea Serbanei | Statut | Intrebari frecvente | Autentificare | Inregistrare
Ghid montan : Carpatii Meridionali : Muntii Cindrel > Cabane > Trasee | Muntii Lotrului > Cabane > Trasee | Muntii Fagaras > Cabane > Trasee
Alte informatii: Galerie Foto | Stiri | Caiet de cantece | Magazine echipament montan | Statiuni montane | Rezervatii Naturale | Sfaturi pentru turisti
2% pentru Amicii Muntilor

Home » Primul ajutor

Primul ajutor

[14 feb. 2006 | Nici un comentariu | 14.544 vizualizari]
În caz de accident în primul rând este necesar să știm ce trebuie și ce nu trebuie făcut. Dacă persoana care acordă primul ajutor nu are aceste cunoștințe se poate întâmpla ca, în loc să ajute, dimpotrivă, să accentueze suferința, putând chiar provoca apariția unor complicații care să întârzie vindecarea. Dar nu numai atât, un ajutor incorect acordat poate duce la pierderea definitivă parțială sau chiar totală a capacității de munca a accidentatului.
Persoana care acordă primul ajutor trebuie să dea dovadă de calm și stăpânire de sine. Este necesar să fie îndepărtate persoanele care provoacă panică și împiedică astfel acordarea rapidă a măsurilor adecvate de prim ajutor. Dacă cel care acordă ajutor nu a fost de față la momentul producerii accidentului el trebuie să se orienteze asupra naturii acestuia, cerând informații fie de la persoanele din jur, fie, în măsura în care este posibil, chiar de la cel accidentat. Această informare este deosebit de importantă deoarece indică măsurile rapide care trebuie să se adreseze simptomelor principale prezentate de accidentat.
În acordarea primului ajutor este recomandabil să limităm pe cât este posibil orice manevră care accentuează suferința accidentatului sau bolnavului, mișcările strict necesare trebuie să fie blânde, precise și simple. De exemplu, transportul unui accidentat trebuie organizat cu prudență și îndemanare, astfel încât să nu zdruncine, să nu agraveze suferința. În caz de traumatism (lovitură violență, cădere) este absolut necesar să nu se mobilizeze regiunea traumatizată, să nu se efectueze tracțiuni sau alte manevre asupra ei. Nu sunt indicate nici încercările de a pune osul în poziția normală în caz de fracturi. Acestea sunt manevre dificile care necesită o pregatire specială.
În condițiile practicării crescânde a sporturilor de munte accidentul a devenit un fapt inerent, căruia trebuie să-i dăm o atenție din ce în ce mai sporită. Pentru ca intervenția să fie promptă și să poată fi acordat un prim ajutor de calitate, anunțarea unui accident trebuie să cuprindă: locul, posibilități de acces, condiții meteo, ora la care s-a petrecut accidentul, numărul accidentaților, diagnosticul prezumtiv, dacă până la ora anunțării i-a fost acordat primul ajutor, datele celui care anunță accidentul (nume și prenume, adresa, locul de la care face comunicarea). Ordinea urgenței acordării primului ajutor, în caz că avem de-a face cu un grup de accidentați, este următoarea: cazurile de asfixie, hemoragiile, politraumatisme și fracturi, urgențe medico-chirurgicale (otrăviri, abdomen acut etc.). Având în vedere că în majoritatea cazurilor accidentul ne surprinde pe munte și acționăm fără să avem asupra noastră materiale tehnice de transport, este absolut necesar să cunoaștem câteva din mijloacele improvizate folosite la transportul accidentatului. Acestea pot fi confecționate din: o coardă ce se va folosi pentru a transportul în spate al accidentatului, confecționarea din coardă sau cordelină împletită a unei tărgi, confecționarea unei tărgi dintr-un hanorac în care s-au introdus bețe rezistente, o raniță căreia i s-au făcut două găuri pentru transportul în spate al accidentatului, o cracă solida ce poate fi folosită la transport prin târâre etc.
Respirația artificială
Se face celor accidentați care au ajuns în stare de inconștiență. Respirația artificială se face energic, continuu, chiar ore în șir dacă este nevoie, atâta timp cât accidentatul respiră sau îi bate, cât de slab, pulsul; ba chiar și în cazul unei morți aparente. Există trei metode de a face respirație artificială:
Metoda Sylvester: cel care face respirația artificială se așează la capul bolnavului, cu fața la el; îl apucă de încheieturile mâinii, i le duce pe piept; i le apasă puternic pe torace, eliminând aerul din plămânii celui inconștient, și apoi le desface brusc, lateral în formă de cruce, pentru a pătrunde aerul.
Metoda Schafer: accidentatul se așează pe burtă, cu fața într-o parte, cu un braț pus sub cap și celălalt întins pe lângă corp. Cel ce dă primul ajutor se așează pe picioarele bolnavului și se sprijină în mâini pe spatele lui, puțin deasupra rinichilor; apoi apasă pe spate, ritmic, și dă drumul brusc coastelor din apăsare; se fac aproximativ 15 asemenea mișcări pe minut.
Metoda „gură la gură”: bolnavul este așezat pe spate, cu capul ușor dat pe spate. Cel care face respirația suflă cu putere aer prin gură (sau prin nas) celui accidentat (când se suflă pe gură se țin închise nările, când se suflă pe nas se închide gura bolnavului). Ritmul acestor insuflări de aer, puternice, prelungi, este de 12 minute.
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 9.0/10 (2 votes cast)
Primul ajutor, 9.0 out of 10 based on 2 ratings

Introduceti comentariul :

Trebuie sa fiti autentificat pentru a introduce un comentariu.