STAȚIUNEA PĂ‚LTINIȘ – este cea mai înaltă stațiune balneo-climaterică din țară – 1450m. Este situată sub vârful cu același nume, având spre nord despicătura adancă a cheilor Cibinului, spre sud creasta principală care o separă de Valea Sadului și înaintează spre vest până în Vf. Cindrel. Vilele – peste 60 – sunt construite pe mai multe terase și pot găzdui peste 1000 de turiști în condiții de comfort diferit. Pârtia de schi duce până în Vf. Oncești (1717m) fiind prevazută cu telescaun și teleschi. Din punct de vedere terapeutic Păltinișul este indicat în astenii nervoase, anemii secundare, catare cronice, sechele dupa afecțiuni pulmonare și mai ales în afecțiuni endocrine. Din Păltiniș se deschid trei trasee turistice montane spre tot atâtea zone pline de pitoresc și destul de puțin cunoscute: Munții Cindrel, Sebeș, Lotru.

REZERVAȚIA ALPINĂ‚ BÂLEA – este situată în inima masivului Făgăraș, acolo unde ghețarii au lăsat urme adânci în șisturile cristaline ale muntelui. Rezervația Bâlea ocrotește inestimabilul peisaj alpin format din căldări glaciare, creste zimțate și văi prelungi, precum și flora și fauna zonei.

În aria masivului care însumează peste 2000 kmp, sunt presărate peste 50 lacuri alpine, multe situate la mare altitudine. Lacul Bâlea este cel mai mare dintre ele – 4,5ha, având o adâncime maximă de 11,45m. În jurul lui pe o suprafață de 100ha se întinde rezervația Bâlea, cu abrupturi, grohotișuri, terenuri friabile și morene. Clima este în general aspră, media temperaturii variază între -7 grade și +15 grade.
Zăpezile rămân pe fașii întinse până târziu, făcând posibilă practicarea schiului și în luna iulie.
Flora zonei este deosebit de atractivă, pretutindeni întalnindu-se garofițe, omagul, nu-mă-uita, militea (o plantă endemică Făgărașului), silene dinarica cu flori mici de culoare roz. Dintre arbuști sunt prezenți smîrdarul sau bujorul de munte, jneapănul, merișorul și foarte rar floarea de colț. În cadrul faunei întâlnim des capra neagră, vulturul pleșuv și marmotele.
Accesul în rezervație se face prin intermediul Transfăgărășanului (1974) – săpat în stanca masivului pe o porțiune de 90 km atingând cota maximă de 2045m în tunelul Bâlea-Capra. Dinspre nord Transfăgărășanul se desprinde din soseaua națională E15, de lângă comuna Arpaș, trece prin Cârțișoara, urcă la Bâlea Cascadă (1234m) unde este un modern hotel turistic, trece pe langă Vila Paltinul situată pe malul lacului și coboară prin tunel, pe Valea Caprei, pe la Cabana Piscul Negru (1400m) până pe malul lacului Vidraru, la cabana hotel Cumpăna.