STAŢIUNEA PĂLTINIŞ – este cea mai înaltă staţiune balneo-climaterică din ţară – 1450m. Este situată sub vârful cu acelaşi nume, având spre nord despicătura adancă a cheilor Cibinului, spre sud creasta principală care o separă de Valea Sadului şi înaintează spre vest până în Vf. Cindrel. Vilele – peste 60 – sunt construite pe mai multe terase şi pot găzdui peste 1000 de turişti în condiţii de comfort diferit. Pârtia de schi duce până în Vf. Onceşti (1717m) fiind prevazută cu telescaun şi teleschi. Din punct de vedere terapeutic Păltinişul este indicat în astenii nervoase, anemii secundare, catare cronice, sechele dupa afecţiuni pulmonare şi mai ales în afecţiuni endocrine. Din Păltiniş se deschid trei trasee turistice montane spre tot atâtea zone pline de pitoresc şi destul de puţin cunoscute: Munţii Cindrel, Sebeş, Lotru.

REZERVAŢIA ALPINĂ BÂLEA – este situată în inima masivului Făgăraş, acolo unde gheţarii au lăsat urme adânci în şisturile cristaline ale muntelui. Rezervaţia Bâlea ocroteşte inestimabilul peisaj alpin format din căldări glaciare, creste zimţate şi văi prelungi, precum şi flora şi fauna zonei.

În aria masivului care însumează peste 2000 kmp, sunt presărate peste 50 lacuri alpine, multe situate la mare altitudine. Lacul Bâlea este cel mai mare dintre ele – 4,5ha, având o adâncime maximă de 11,45m. În jurul lui pe o suprafaţă de 100ha se întinde rezervaţia Bâlea, cu abrupturi, grohotişuri, terenuri friabile şi morene. Clima este în general aspră, media temperaturii variază între -7 grade şi +15 grade.
Zăpezile rămân pe faşii întinse până târziu, făcând posibilă practicarea schiului şi în luna iulie.
Flora zonei este deosebit de atractivă, pretutindeni întalnindu-se garofiţe, omagul, nu-mă-uita, militea (o plantă endemică Făgăraşului), silene dinarica cu flori mici de culoare roz. Dintre arbuşti sunt prezenţi smîrdarul sau bujorul de munte, jneapănul, merişorul şi foarte rar floarea de colţ. În cadrul faunei întâlnim des capra neagră, vulturul pleşuv şi marmotele.
Accesul în rezervaţie se face prin intermediul Transfăgărăşanului (1974) – săpat în stanca masivului pe o porţiune de 90 km atingând cota maximă de 2045m în tunelul Bâlea-Capra. Dinspre nord Transfăgărăşanul se desprinde din soseaua naţională E15, de lângă comuna Arpaş, trece prin Cârţişoara, urcă la Bâlea Cascadă (1234m) unde este un modern hotel turistic, trece pe langă Vila Paltinul situată pe malul lacului şi coboară prin tunel, pe Valea Caprei, pe la Cabana Piscul Negru (1400m) până pe malul lacului Vidraru, la cabana hotel Cumpăna.