Lacul constituie formatiunea cea mai stabilã de ape stãtãtoare. Întinderea si adâncimea lui îi conferã un oarecare grad de dezvoltare de sine stãtãtor. Sub raport biologic, în lac se disting cel putin douã zone, si anume: zona litoralã, acoperitã de vegetatie de mal si subacvaticã, denumitã si zonã trofogenã sau foticã.
Zona profundã, lipsitã de luminã, acoperitã de mâl la fund, în care trãiesc numeroase bacterii, denumitã adesea si zona trofoliticã sau afoticã, cu animale care consumã materia organicã produsã în zona superioarã – hipolimnion.
Între aceste zone existã o pãturã de apã de o grosime mai micã –metalimnion în care saltul termic este foarte brusc si care dã zonei de adâncime o constantã a conditiilor de mediu destul de mare.
Dupã definitia clasicã a lacurilor, în tara noastrã numai câteva bazine intrã în aceastã categorie: Snagov; Bucura; Sf. Ana. Restul bazinelor sunt prea putin adânci si nu au o zonã profundalã, astfel cã intrã mai mult în categoria bãltilor permanente.
Apele de la noi au un continut de sãruri care variazã în general invers proportional cu înãltimea la care se gãsesc.
Evaporarea apei de la suprafata lacului depinde atât de situarea geograficã a bazinului; de altitudinea la care se gãseste,cât si de o serie de factori locali.Dar în general si în tara noastrã procesul de evaporatie se încadreazã în legea generalã privind diminuarea scãderii nivelului de apã prin evaporatie odatã cu cresterea înãltimii lacului.
Se observã însã cã lacurile din vestul tãrii, cele care sunt mai supuse regimului oceanic,au o evaporatie mai micã de la înãltimea de cca.1500m în jos, decât lacurile din estul tãrii,care sunt supuse regimului continental.  
Lacurile alpine sunt cele situate la înãltimi de peste 1500m. La noi unele au origine glaciarã, altele s-au format în urma unor alunecãri de teren sau au fost produse de morene.Dintre cele mai cunoscute lacuri alpine de la noi putem enumera lacul Bucura (din Retezat) cu cea mai mare suprafatã (cca.10 ha),lacul Zãnoaga (din Retezat) cu cea mai mare adâncime (28m) ,lacul Gâlcescu(din Parâng), lacul Bâlea (în Fãgãras),lacul Lala Mare (în muntii Rodnei).
Desi adâncimea acestor lacuri nu este mare, fiind în medii de 10m, totusi în raport cu suprafata lor micã, ele sunt lacuri adânci si se pot clasifica între lacurile oligotrofe.
Apa acestor lacuri provine în mare parte din topirea zãpezilor si din ploi, dar si din izvoare proprii.
Bazinul este situat în zone cu roci cristaline care permit sã se dizolve putine sãruri, astfel cã apele lacurilor alpine sunt în general foarte sãrace în sãruri minerale (10-20mg/l).
Fundul lacurilor alpine este acoperit de un mâl subtire si fin care provine din dezagregarea rocilor din jur. Nu sunt sedimente organice din cauzã cã organismele vii sunt putine si resturile lor organice se mineralizeazã complet încã din pãturile superioare ale apelor.
Din cauza sãrurilor minerale în cantitate scãzutã, culoarea lacurilor alpine este albastrã,slab verzuie. Apele sunt foarte transparente si aproape în toate lacurile se poate vedea pânã la fund.
Transparenta este mai micã vara si toamna din cauza dezvoltãri în aceste sezoane a unui plancton mai bogat.
Temperatura apei este în general scãzutã. Lacul Bucura are vara 14°C la suprafatã si 10°C la fund. Aici se produce în mod tipic procesul de circulatie si de stagnatie a apei în timpul primãverii, toamnei, iernii si verii. Deci oxigenarea se face pânã la fund si pentru temperatura respectivã saturatia este aproape întotdeauna 100%.

Având în vedere ca în muntii Fagaras se constituie cea mai densa retea hidrografica din Carpati, în acest masiv se pot observa o serie de lacuri glaciare (Avrig 2011 m, Caltun 2147 m, Doamnei 1865 m, Bâlea 2034 m, Podragel 1893 m, Podragu 2136 m), acestea constituind puncte de popas sau de înnoptare pentru turisti. De exemplu lacul Avrig se afla la jumatatea drumului între cabana Suru si cabana Negoiu, lacul Caltun se afla cu aproximatie la jumatatea drumului între cabana Negoiu si cabana Bâlea Lac iar lacul Bâlea si lacul Podragu se afla în vecinatatea cabanelor cu acelasi nume. Un alt argument al descrierii traseelor având ca reper aceste ape a fost ca aceste lacuri se gasesc marea majoritate în traseul principal (Avrig, Caltun, Capra, Urlea) de creasta iar cele care nu sunt în traseul de creasta se gasesc în traseele de legatura (Doamnei, Bâlea, Podragel).
Apele din acest masiv în zona sibiana a Fagarasilor formeaza o serie de cascade (de la V la E): cascada Moasei, cascadele Avrigului, cascada Serbotei, cascada Bâlea.
Traseele prezentate mai jos au ca reper aceste lacuri si cascade si vor fi prezentate de la V spre E.

Lacul Avrig este accesibil:
- din Avrig pe marcaj cruce rosie de la km 284 al DN 1, se ajunge la Poiana Neamtului dupa 14 km de drum forestier. De aici marcajul continua pe poteca turistica pe piciorul Bârcaciu, se ajunge în 2 – 2 ½ ore la Cabana Bârcaciu, iar de aici pe marcaj punct albastru se ajunge prin Valea Râului Mare al Avrigului dupa circa 3 ore la lac.
- de la Cabana Negoiu pe poteca turistica ce iese în saua Scara (marcaj cruce albastra – 2 ore) si urmând apoi poteca de creasta dupa un parcurs de 2 ore.

Lacul Caltun (refugiul Caltun) este accesibil:
- cabana Negoiu, pe marcaj triunghi albastru pe la Piatra Prânzului, Saua Cleopatrei pâna în Popasul lui Mihai unde avem marcaj banda rosie peste Vf. Negoiu (2535 m), prin Strunga Dracului
- de la Cabana Bâlea, marcaj dunga albastra pâna în saua Paltinul, de aici pe dunga rosie peste Vf. Laitelul (4 ore).
- de la Cabana Piscul Negru circa 3 ore, marcaj: triunghi albastru.
- de pe transfagarasan, pe poteca lui Grigore, marcaj cruce rosie.

Lacul Doamnei – este mai putin cunoscut, prin preajma lui trecând doar o poteca turistica putin circulata care face, prin ocol, legatura dintre Hotelul Bâlea Cascada si Bâlea Lac prin Valea Doamnei afluent al râului Bâlea pe marcaj cruce rosie.
De la lac la Lacul Bâlea se ajunge în 1 ¼ ore pe poteca slab marcata în sens invers într-o ora. De la Cabana Bâlea Cascada peste Piscul Bâlii (1/2 ore) pe la stâna Valea Doamnei (1 ¼ ore ) si cabana de vânatoare, se ajunge la lac dupa 2-2 ¼ ore.

Lacul Bâlea - accesul la lac este usurat de de existenta transfagarasanului, asfaltat în întregime. Dinspre Sibiu, trasfagarasanul porneste de langa comuna Arpas de la Km 267 al DN 1. La 7 km, un drum pietruit o ia la dreapta (spre vest) si ajunge dupa 2 km la Pastravaria Bâlea unde se pot pescui pastravi. Dupa 21 km (km130) se ajunge la Hotelul Bâlea Cascada, apoi trece prin Poarta Genistilor (km126) si cea a întâlnirii (km 125) unde s-au întâlnit cele doua echipe ce lucrau la transfagarasan si lasa în dreapta vestita cascada a Bâlii, intra apoi în golul alpin si facând serpentine din ce în ce mai scurte iese la lac dupa ce a parcurs 35 km de la soseaua nationala DN 1.
Pe timp de iarna când transfagarasanul este accesibil numai dinspre Sibiu pâna la Bâlea Cascada, se ajunge la lac cu telecabina.
- Marcajul dunga albastra duce la Bâlea Lac în 9-9 ½ ore din Arpasul de Jos, Cârtisoara, Glajarie, Cabana Bâlea Cascada, Cabana Bâlea Lac, acesta fiind cel mai important traseu turistic, cu cel mai mare aflux de turisti.
- de la Cabana Bâlea Cascada (1234 m) se poate merge pe marcaj cruce rosie prin Valea Doamnei pe firul pârâului Doamnei atingem Curmatura Bâlea dupa care ajungem la Bâlea Lac (2027 m) în circa 4 ½ – 5 ore.
- de la Cabana Bâlea Cascada (1234 m) se poate merge pe marcaj triunghi rosu pe muntele Netedu, Bâlea Lac (2027 m) în circa 4 ½ – 5 ore, de unde se pot vedea privelisti splendide spre Albota, Arpasel, Vânatoarea lui Buteanu, Piscul Bâlii.
Pe poteca de creasta la Lacul Bâlea se ajunge :
- de la Cabana Negoiu în 8 ore trecând pe la Lacul Caltun, de la lacul Caltun 3 ore.
- Cab Podragu, trecând pe deasupra lacului Buda (2 ½ ore) si pe la lacul Capra (5 ½ ore)
- de la lacul Bâlea prin Saua Netedu de sub Vf. Netedu (2351m), se trece muchia Buteanu în Caldarea Arpaselului (1 ora), oaza de liniste pentru multimea de capre negre a Fagarasului.
Aici pasunatul este interzis si tot aici în 1973 au fost colonizate primele marmote (marmota alpina) dupa ce cu multi ani în urma a disparut din fauna tarii. Jos în caldare în locul unei vechi stâne se gaseste o cabana de vânatoare a Ocolului Silvic Arpas la circa 2 ½ de Bâlea Lac.

Lacul Podragel - accesul la lac se poate face de la Cabana Podragu, pornind spre creasta si dupa 500 m se merge spre vest pâna în curmatura de sub Piscul Podragului care separa cele doua caldari (1/2 ora). De aici prin padinile de deasupra muchiilor crestate din dreapta, loc de odihna al caprelor negre, se coboara la lac în ½-3/4 ore.
Din portita Arpasului (Vf. Capra vest, Vf. Arpasul Mare est) situata pe traseul de creasta, între Bâlea si Podragu, la 2 ore de Bâlea si la 4 ore de Podragu o poteca marcata cu dunga albastra trece prin Caldarea Pietroasa, Caldarea Arpasului Mare, strunga Podragelului si ajunge în caldarea Podragelului la lac dupa un drum de 2-2 ½ ore.

Lacul Podragu - accesul la lac se face prin mai multe trasee:
- din Arpasul de Jos (DN 1 Km 267 sau Gara CFR Arpas), prin Arpasul de Sus (7 Km) la Cabana Arpasul Mare (Fata Padurii) drum pietruit 13 Km. De la Cabana Fata Padurii situata la poalele masivului (600 m altitudine) pe drumul forestier de pe Valea Arpasului pâna la Pârâul Banului (3 km). De aici pe poteca marcata cu triunghi rosu trece pe la Cabana Turnuri (3 ore) impunatoarea Cetate a Turnurilor Podragului se ajunge în 4 ½ -5 ore de mers la Cabana Podragu situata lânga lac.
- poteci marcate ajung la lac prin creasta Tarâtei pe triunghi albastru (Cabana Arpas – Cabana Podragu 6 ore sau de la orasul Victoria pe punct albastru pâna în muchie apoi triunghi albastru).
- de la lacul Urlea pe poteca de creasta se ajunge la lac în 8-9 ore, de la cababa Urlea în 11-12 ore, iar de la Cabana Valea Sâmbetei în 8-9 ore.

Pe lânga râurile (pârâurile) Bâlea, Avrig, Doamnei si altele, care formeaza cascade spectaculoase prin caderea apei, mai avem trei pârâuri care formeaza casacade:
- paraul Saratii si Cascada Saratii – situata pe Caldarea Saratii la E de muchia Serbota si la V de muchia Tunsului.
- pârâul Serbota si cascada Serbota – situata pe Caldarea Serbotei la V de muchia Serbota si la E de muchia Puha. Cele doua pâraie împreuna cu Pârâul Tunsului sunt afluenti ai Porumbacului (care izvoreste din caldarea Puha situata la E de muchia Bârcaciului si la V de muchia Puha). Între cele doua caldari se gaseste muchia Serbota pe care se afla la altitudinea de 1546m Cabana Negoiu. În cele doua caldari avem acces de la Cabana Negoiu (Cascadele Serbota 20 min, iar Cascada Saratii 30 min)
- pârâul Cumpenei – Valea Moasa Sebesului situata la E de muchia Tatarului si la V de muchia Moasei formeaza la NV de fosta Cabana Suru, Cascada Moasei. Nu exista poteca marcata pâna la cascada dar se poate ajunge la aceasta pe o poteca nemarcata de la fosta Cabana Suru.